Sonda japoneză Hayabusa2 se îndreaptă spre destinația sa finală, sau cel puțin următoarea: un asteroid mic care se rotește rapid și care ar avea aproximativ aceeași mărime ca sonda. Cel puțin așa pare, că se îndreaptă spre un asteroid. În realitate situația nu este atât de clară. Obiectul neobișnuit prezintă accelerări neașteptate, ceea ce i-a făcut pe astronomi să se întrebe dacă este vorba despre o „cometă întunecată” sau despre un obiect de origine tehnologică, o posibilitate extrem de improbabilă. Totuși, un studiu nou sugerează că putem exclude și ipoteza cometei întunecate.
Hayabusa2 este sonda Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială (JAXA) destinată colectării de mostre de pe asteroizi. În 2019 a colectat mostre de pe asteroidul Ryugu, apoi s-a întors în apropierea Pământului și le-a trimis la sol. În 2020, cu puțin timp înainte de sosirea mostrelor, JAXA a anunțat că după trecerea pe lângă Pământ sonda va porni spre o destinație nouă, aflată la peste 300.000 km de planeta noastră. „Ținta va fi asteroidul mic numit 1998 KY26. Este o misiune de lungă durată, de peste 10 ani. După o călătorie plină de evenimente ne propunem ca sonda să ajungă la 1998 KY26, un asteroid care se rotește rapid”, a comunicat JAXA la momentul deciziei.
Misiunea s-ar putea dovedi însă puțin mai dificilă decât se anticipase inițial. În 2024 un grup de astronomi a folosit telescopul Very Large Telescope al Observatorului European Austral, în speranța că va confirma estimările anterioare privind mărimea și masa obiectului ales ca destinație nouă. În schimb a constatat că apropierea de el ar putea fi extrem de complicată.
„Spre surprinderea noastră am constatat că acest corp ceresc arată complet diferit față de cum ne așteptam. Este mult mai mic, având doar o treime sau un sfert din mărimea estimată. Se rotește și mai repede, de aproximativ două ori mai repede. Compoziția este și ea diferită… Este mult mai strălucitor”, spune Toni Santana-Ros, cercetător în științe planetare la Universitățile din Alicante și Barcelona și unul dintre autorii studiului nou.
Observațiile surprinzătoare despre acest corp ceresc nu se opresc aici. În 2023 un grup de cercetători a constatat că obiectul prezintă o accelerație semnificativă de origine negravitațională. „Pe baza datelor astrometrice am detectat accelerații negravitaționale neradiale, semnificative statistic, la obiectele inactive din punct de vedere fotometric 1998 KY26, 2005 VL1, 2016 NJ33, 2010 VL65, 2016 RH120 și 2010 RF12”, au scris autorii în studiul lor.
Pe baza examinării obiectelor, cercetătorii au sugerat că ar putea fi „comete întunecate”. Aceste corpuri prezintă accelerații negravitaționale fără să formeze o comă detectabilă, adică atmosfera specifică unei comete, care poate fi uneori foarte spectaculoasă. În esență arată la exterior ca niște asteroizi stâncoși, dar în interior conțin material cometar umed. Se presupune că emisiile de gaze le provoacă accelerația negravitațională.
S-a rezolvat astfel misterul? Nu chiar. În cercetarea care a stat la baza studiului publicat recent, un alt grup de cercetători a examinat obiectul și a constatat că explicația nu este valabilă pentru această cometă. Problema este că o cometă întunecată care emite gaze și-ar fi epuizat de mult toate rezervele de gheață. „Demonstrăm că temperatura medie de-a lungul orbitei depășește semnificativ punctul de sublimare în vid al substanțelor volatile în toate punctele de la suprafața și din interiorul lui 1998 KY26”, scriu specialiștii. „Rezultatele modelului nostru termic arată că rata emisiilor de gaze ale lui 1998 KY26 ar fi prea mare pentru a permite păstrarea gheții sub suprafață.”
Cercetătorii au mai constatat că probabil nu există zone suficient de reci pe suprafața corpului ceresc în care să se poată păstra substanțele volatile, ceea ce complică și mai mult situația. Din fericire nu va trebui să așteptăm prea mult pentru a afla ce este de fapt obiectul, deoarece Hayabusa2 ar urma să ajungă la destinație în Iulie 2031. Există și persoane care consideră posibil să fie un obiect de origine tehnologică. Totuși, având în vedere accelerația sa neobișnuită și cunoștințele pe care le-am putea dobândi studiind-o, aceasta ar fi poate cea mai banală dintre toate explicațiile, chiar dacă deocamdată nu poate fi exclusă.
