În Octombrie 2025 a fost identificat un obiect în cadrul programului Cosmic Evolution Early Release Science (CEERS) al telescopului spațial James Webb (JWST). Inițial astronomii au crezut că ar putea fi o galaxie foarte veche. Descoperirea nu ar fi fost surprinzătoare. De la intrarea sa în funcțiune în 2021, JWST a găsit numeroase pete misterioase slab luminoase despre care se bănuiește că sunt sisteme stelare formate la scurt timp după Big Bang și care au crescut surprinzător de repede. Faptul ridică o problemă teoretică serioasă, deoarece în prezent nu avem o explicație pentru felul în care ar fi fost posibil.
Obiectul numit Capotauro părea la momentul descoperirii să adâncească misterul. Cercetătorii au explicat în studiul lor că dacă ar fi o galaxie, datele ar indica faptul că emitea deja lumină la numai 100 milioane ani după Big Bang. Pentru a înțelege cât de devreme ar fi apărut, putem folosi calendarul cosmic. În el Big Bangul are loc pe 1 Ianuarie la ora 00:00, Calea Lactee se formează pe 1 Martie, Pământul pe 14 Septembrie, iar omul intră în scenă pe 31 Decembrie la ora 23:52.
În calendarul comprimat, galaxia cea mai veche cunoscută în prezent s-ar fi format până pe 8 Ianuarie, ceea ce pune deja probleme modelelor teoretice. Capotauro părea însă un caz și mai extrem. Pe baza datelor observaționale, formarea sa a fost datată în zorii zilei de 4 Ianuarie, complicând și mai mult munca astronomilor.
Dar cercetătorii au luat în calcul și alte explicații pentru natura obiectului. Astronomia se confruntă și astăzi cu o problemă: adesea nu se poate stabili dacă un obiect este într-adevăr mic sau doar foarte îndepărtat. Deplasarea spre roșu poate ajuta la elucidarea dilemei. Ea arată cât de mult a crescut lungimea de undă a luminii provenite de la obiect pe parcursul călătoriei sale din cauza expansiunii Universului, oferind un indiciu despre distanța parcursă.
În cazul de față obiectul era vizibil doar în imaginile JWST obținute la lungimi de undă mai mari, nu și la cele mai mici. Astronomii au folosit diferența pentru a-i estima distanța și implicit vârsta, dar toate calculele lor se bazau pe presupunerea că obiectul era o galaxie. Totuși cercetătorii au precizat că nu puteau exclude o galaxie extrem de neobișnuită, mult mai apropiată de noi atât în timp, cât și în spațiu. Ar fi putut fi chiar un obiect din propria noastră galaxie. Prin urmare au recomandat observații suplimentare pentru a stabili cu exactitate ce anume vedem.
F.-Y. F. Liu și colegii săi de la Universitatea din Edinburgh au făcut recent observațiile necesare și au comparat datele noi din Iunie cu cele inițiale din Decembrie 2022. Spre marea lor surprindere, Capotauro se deplasase cu 0,13 secunde de arc în trei ani și jumătate. Valoarea poate părea mică, dar demonstrează că obiectul se află în galaxia noastră. Nu este un sistem stelar îndepărtat din Universul timpuriu care contrazice modelele. Din perspectiva noastră și ținând cont de limitele măsurătorilor, asemenea galaxii nu ar prezenta nici o deplasare detectabilă.
Pe baza datelor disponibile în prezent, cercetătorii consideră acum că obiectul ar putea fi o pitică brună foarte rece aflată la aproximativ 2.400 ani-lumină de Pământ. Ar fi astfel probabil una dintre piticele de tip Y cele mai îndepărtate descoperite până acum. Așadar, chiar dacă nu este galaxia cea mai veche cunoscută, rămâne un obiect care stabilește un record în categoria sa. Temperatura sa ar putea fi de aproximativ 350 K, adică 77 °C. Deocamdată nu se poate exclude nici posibilitatea să fie și mai rece, dar puțin mai aproape de noi.
Specialiștii spun că lecția importantă este să luăm în calcul posibilitatea unor obiecte apropiate atunci când analizăm observațiile JWST. „Piticele brune de tip Y precum Capotauro pot fi confundate cu o populație de galaxii cu discontinuitate Lyman la 𝑧 ≃ 30”, scriu cercetătorii în studiu. „Prin urmare, la analiza candidaților cu deplasare spre roșu extrem de mare trebuie incluse explicit modelele pentru pitice brune reci alături de modelele pentru galaxii. Dacă sunt disponibile imagini din mai multe perioade, trebuie verificată și astrometria relativă.”
