Mai multe cercetări anterioare au descoperit însă structuri care semănau cu globulele roșii, fără să le poată confirma identitatea până acum. Specialiștii au confirmat acum fără echivoc prezența globulelor roșii care conțin hemoglobină în rămășițele fosilizate ale unui dinozaur. Deși nu este vorba despre sânge de dinozaur complet intact, descoperirea marchează un punct de cotitură în paleontologie. Ea oferă dovezi solide că moleculele se pot păstra în fosile mult mai mult timp decât se credea posibil.
Prezența sângelui de dinozaur a fost confirmată într-o fosilă veche de 115 milioane ani, în oasele membrelor unui Aratasaurus. După cum am menționat deja, sângele nu este intact. Descoperirea rămâne însă deosebit de interesantă, deoarece schimbă fundamental perspectiva asupra a ceea ce se poate păstra în fosilele străvechi. Urmele moleculare noi pot deschide căi de cercetare complet noi pentru cei care studiază viața din trecutul îndepărtat.
Hemul din globulele roșii (componenta sângelui implicată în transportul oxigenului) a fost identificat prin combinarea metodelor chimice cu cele de microanatomie. „Ca geochimist, acela a fost momentul în care mi-am spus: ar putea fi ceva cu totul remarcabil”, a declarat Kliti Grice de la Universitatea Curtin din Australia, autoare a studiului care prezintă rezultatele. „Avem dovezi că structurile și semnăturile moleculare asociate sângelui pot supraviețui fosilizării la scară geologică. Este cu adevărat fascinant să vedem că aceste informații s-au păstrat într-o fosilă de dinozaur.”
Descoperirea aparține unui grup internațional de cercetători coordonat de Universitatea Curtin, care a studiat oasele membrelor posterioare ale unui Aratasaurus museunacionali. Dinozaurul teropod a trăit în urmă cu aproximativ 115 milioane ani pe teritoriul Braziliei de astăzi. În timpul analizelor au fost descoperite microstructuri sferice care semănau cu globulele roșii, dar identificarea lor certă necesita dovezi suplimentare.
Dovezile au fost obținute în cele din urmă prin cromatografie lichidă de înaltă performanță cuplată cu spectrometrie de masă. Contaminarea reprezintă întotdeauna un motiv serios de îngrijorare în studiile moleculare de acest tip. În cazul de față pare însă cert că hemul provine de la dinozaur, deoarece nu era amestecat cu resturi vegetale și bacteriene, spre deosebire de hemul detectat în stratul microbian din jurul fosilei.
Spectroscopia Raman și microscopia electronică de transmisie au confirmat că hemul se afla în globule roșii păstrate în hausmannit (Mn₃O₄), un mineral natural din categoria oxizilor de mangan. Cercetătorii consideră că tocmai această formă specifică de permineralizare a permis componentelor sângelui să se păstreze mai mult timp decât ar fi crezut cineva posibil.
Prin dovezile solide că moleculele biologice originale se pot păstra în fosilele de dinozaur, descoperirea arată cum pot oferi fosilele informații despre fiziologia animalelor dispărute de mult. „Pentru mine, acesta este aspectul potențial cel mai fascinant al descoperirii: fosilele nu înseamnă neapărat doar oase și minerale”, a spus Grice. Cercetătoarea vede în aceste rezultate și un îndemn de a privi cu alți ochi fosilele din colecțiile muzeelor din întreaga lume. Cu ajutorul tehnicilor moleculare și chimice moderne am putea explora în curând această arhivă ascunsă și extraordinară de informații biologice, afirmă specialista.
