Mercur a fost întotdeauna o ciudățenie. Are aproximativ jumătate din masa planetei Marte, este aproximativ de mărimea Lunii, iar lumina solară intensă o ține topită suprafața sa plină de cratere. Anterior, cercetătorii au crezut că planeta este complet inactivă din punct de vedere geologic, sub crustă petrecându-se puține lucruri. Cu toate acestea, observațiile recente contestă puternic această ipoteză.
Cercetătorii raportează descoperirea de linii în pantele și craterele planetei, și cred că acestea sunt rezultatul emisiilor de gaze. Aceasta înseamnă că substanțele volatile din straturile profunde ale planetei sunt eliberate la suprafață prin fisurile din versanți și de pe marginile craterelor. Majoritatea dungilor provin din depresiuni de culoare deschisă, care se pot datora, urmelor acestor gaze.
Descoperirea este rezultatul analizei a aproximativ 100 000 poze cu rezoluții mari ale planetei Mercur, create de sonda spațială MESSENGER al NASA, între 2011 și 2015. Echipa de cercetare a găsit 400 exemple de dungi pe întreaga planetă.
"Până acum, nimeni nu a cartografiat și studiat sistematic dungile de pe Mercur, doar câteva dintre ele erau cunoscute. Prin această analiză a imaginilor, am reușit să facem primul inventar complet al acestor fenomene", a declarat Valentin Bickel, cercetător la Universitatea din Berna și autorul primar al lucrării.
Echipa a constatat că dungile apar în principal pe pantele însorite ale craterelor de impact mai tinere. Acest lucru sugerează că nu numai activitatea planetară, ci și radiațiile solare și căldura contribuie la eliberarea elementelor mai ușoare prinse sub suprafață.
"Pe baza analizei, am ajuns la concluzia că dungile sunt probabil formate de secreția gazoasă a materialelor volatile din interiorul planetei, cum ar fi sulful sau alte elemente ușoare", continuă Bickel. "Rezultatele noastre descriu o imagine foarte diferită și mult mai dinamică a planetei Mercur, despre care până acum se credea că este moartă, uscată și plictisitoare."
Noile observații descriu o imagine curioasă a celei mai mici și mai interioare planete, dar sunt și extrem de oportune. Mercur urmează să fie studiată într-un mod fără precedent: misiunea europeană-japoneză BepiColombo va orbita Mercur la sfârșitul acestui an, iar activitățile științifice vor începe la începutul anului 2027.
BepiColombo va transporta pe Mercur două instrumente spațiale, care vor fi folosite pentru crea o hartă detaliată a suprafeței, a studia gheața din craterele polare, câmpul magnetic al planetei, și chiar depresiunile menționate în studiu. Echipa speră să folosească datele BepiColombo pentru a-și confirma ipotezele.
