Există multe corpuri cerești dincolo de orbita lui Neptun. Unele dintre ele sunt planete pitice, dar majoritatea sunt mult mai mici decât acestea, și plutesc pe marginile mai reci ale sistemului solar. Dar aceste corpuri nu se mișcă la întâmplare. Foarte multe dintre ele se află într-un dans complex cu Neptun, inclusiv Pluto - dar nici unul nu este la fel de interesant din acest punct de vedere ca recent descoperita 2020 VN40.
Se știe că corpurile cerești se mișcă adesea în sincron, deoarece interacționează gravitațional între ele. Acest fenomen se numește rezonanță orbitală și este rezultatul stabilizării în timp a sistemelor complexe. Practic, indiferent dacă orbitează o stea sau altceva, mișcările stabile a corpurilor cerești pot fi organizate sistematic, iar perioadele lor orbitale pot avea raporturi regulate. De exemplu, Pluto și Neptun au o rezonanță orbitală de 3:2, ceea ce înseamnă că Neptun orbitează Soarele de trei ori, în timpul necesar pentru Pluto să orbiteze de două ori.
Iar 2020 VN40 are o rezonanță de 10:1 cu Neptun, ceea ce înseamnă că, în timp ce planeta gigantică orbitează Soarele în aproximativ 165 ani tereștri, 2020 VN40 orbitează o dată la 1648 ani. Dar acest lucru nu este în sine prea spectaulos, însă faptul că se află cel mai aproape de Soare atunci când Neptun este și ea cel mai aproape de ea, este în contrast puternic cu dinamica lui Pluto și Neptun, care își alternează orbitele.
Înspă nu există pericolul ca 2020 VN40 să intre în coliziune cu Neptun, deoarece orbita acestui corp ceresc îndepărtat este foarte oblică față de planul sistemului solar, având un unghi de peste 33 grade comparativ. Dar această rezonanță orbitală este probabil să fie stabil doar pe termen scurt, nu poate fi menținut pe termen lung.
Obiectul a fost descoperit în 2020 și a fost urmărit timp de câteva luni. Descoperirea a fost făcută ca parte a sondajului LiDO (Large Inclination Distant Objects), care are ca scop clasificarea și înțelegerea obiectelor cerești unice de la marginea Sistemului Solar. "Este fascinant să aflăm cât de multe obiecte cerești minuscule există în Sistemul Solar pe aceste orbite foarte îndepărtate și foarte înclinate", spune Samantha Lawler, membru principal al echipei LiDO și cercetător la Universitatea din Regina.
