Se pare că creierul persoanelor care suferă de depresie este mai puțin capabil să producă celule nervoase noi. La această concluzie s-a ajuns în urma unui studiu care oferă cea mai cuprinzătoare hartă creată până în prezent, a tipurilor de celule din hipocampul uman adult. Această regiune a creierului joacă un rol important în procesele de învățare, memorie și emoții.
Unii cercetători bănuiesc de mai bine de 20 ani că neurogeneza – adică procesul de formare a noilor celule nervoase – ar putea fi perturbată în creierul persoanelor depresive. „Este interesant faptul că această cercetare este prima care arată cu precizie, la nivel celular, în ce etapă a procesului apar problemele, și ce mecanisme moleculare sunt implicate în acest proces.” – spune Amelia Eisch, neurolog la Universitatea din Pennsylvania.
Studiul care prezintă rezultatele, publicat săptămâna trecută în revista „ Nature Medicine”, nu demonstrează că neurogeneza afectată joacă un rol în apariția depresiei, iar cercetătorii subliniază că depresia afectează mai multe zone ale creierului, nu doar hipocampul. Cu toate acestea, constatările ar putea indica noi ținte terapeutice. „Am identificat mai multe căi implicate în patogeneză, care ar putea fi vizate prin tratament cu medicamente”, spune Maura Boldrini Dupont, neurolog la Universitatea Columbia și una dintre autoarele studiului.
Lucrarea oferă și dovezi suplimentare în sprijinul ipotezei că creierul uman produce în mod continuu celule nervoase chiar și la vârsta adultă. Existența neurogenezei la adulți este de mult timp subiect de dezbatere, deoarece unele studii nu au reușit să o demonstreze. Noul studiu merge însă cu un pas mai departe, și sugerează că aceste celule nervoase nou formate nu numai că există, ci au și o funcție specifică, afirmă Gerd Kempermann, neurolog la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative din Dresda.
Autorii au prelevat țesut cerebral de la 30 persoane, la scurt timp după decesul acestora. Dintre donatori, 11 sufereau de tulburare depresivă majoră (MDD), cunoscută și sub denumirea de depresie clinică, iar 19 erau sănătoase în această privință, au servit drept grup de control. Cercetătorii au secvențiat ARN-ul din nucleele a aproape 500.000 celule provenite din hipocampul acestor indivizi. Secvențierea ARN-ului la nivel celular a oferit o imagine de ansamblu asupra activității genice a fiecărei celule. Experții știu care sunt genele asociate cu diferitele etape ale dezvoltării neuronilor, astfel încât activitatea genică servește drept indicator molecular al maturității celulare.
Ulterior, echipa de cercetători a identificat parcursul probabil al neurogenezei. Acest proces începe cu celulele stem neuronale – adică celule dinamice care se pot transforma în celule nervoase printre altele: acestea se transformă în celule precursoare neuronale intermediare, apoi se dezvoltă în precursori ai neuronilor, așa-numiții neuroblaste. În final, devin neuroni imaturi.
În comparație cu creierul celor din grupul de control, în cei afectați de MDD s-a observat o proporție mai mare de celule stem neuronale, și o proporție mai mică de neuroblaste, ceea ce sugerează că tranziția de la o etapă la alta a fost perturbată. „Se părea că procesul s-a blocat”, spune Dupont. Cu toate acestea, studiul nu a evidențiat o proporție mai mică de celule nervoase imature la persoanele cu MDD în comparație cu grupul de control, ceea ce ar fi de așteptat dacă neurogeneza s-ar fi oprit, remarcă Evgenia Salta, neurolog la Institutul Olandez de Neuroștiințe. „De aceea, ar putea fi și mai interesant să analizăm mai îndeaproape cum și când este afectată neurogeneza pe măsură ce boala avansează”, spune experta.
În cadrul experimentelor pe animale s-a descoperit deja că ar putea exista o legătură între neurogeneză și comportamentul similar cu cel al depresiei. Potrivit lui Dupont, la șoareci, inhibarea neurogenezei poate agrava reacția animalelor la stres și poate afecta procesele de învățare și memorie. Expertul adaugă că la oameni memoria joacă un rol important în depresie. La persoanele depresive se modifică capacitatea de a distinge tiparele, adică abilitatea de a diferenția diverse semnale și amintiri. Astfel, tind să se concentreze asupra amintirilor negative, spune cercetătorul.
Datele studiului nu oferă un răspuns la întrebarea dacă, la oameni, neurogeneza afectată este cauza depresiei, sau dacă ambele au o cauză comună. „Rămâne o întrebare deschisă”, spune Kempermann.
Pe lângă rezultatele legate de depresie, experții din domeniu au lăudat și amploarea și profunzimea uriașă a datelor cercetării. Pe lângă secvențierea unicelulară, cercetătorii au utilizat numeroase alte tehnici pentru caracterizarea celulelor hipocampale umane, inclusiv transcriptomica spațială, care cartografiază locurile în care diferite gene sunt active în țesutul cerebral, precum și proteomica, care măsoară proteinele prezente în țesut.
