Cometa C/2026 A1 (MAPS) a fost descoperită la 13 Ianuarie, de patru astronomi amatori care foloseau un telescop telecomandat în deșertul Atacama. A devenit rapid clar că obiectul nou descoperit face parte din grupul de comete Kreutz, care va "răzui" soarele, și care include o fracțiune semnificativă din cele mai strălucitoare și mai spectaculoase comete văzute vreodată.

Cometa MAPS orbitează în jurul Soarelui pe o orbită extrem de alungită și va trece de soare extrem de aproape, la doar 120 000 kilometrii. Această distanță este de doar câteva ori mai mare decât diametrul pământului, șansele fiind mari că va fi incinerat major sau distrus, și ar putea oferi o priveliște spectaculoasă pe cerul de seară, cu cât mai aproape ajunge de Soare. posibil va fi suficient de luminos încât să poată fi văzut chiar și ziua, cel puțin mai apropiat de soare.

Dar ce face aceste comete solare atât de interesante și la ce ne putem aștepta? În ultimii 2000 de ani, o serie de comete spectaculoase au apărut pe cerul nostru. Istora indică că au apărut din senin, fără avertisment, și au strălucit extrem de mult aproape de Soare. Unele dintre ele au devenit atât de strălucitoare încât erau vizibile și în timpul zilei.

Cele mai strălucitoare comete sunt adesea numite "comete mari". Marea cometă din 1965 - C/1965 S1 (Ikeya-Seki) - a fost cea mai strălucitoare cometă a secolului XX. A fost descoperită cu o lună înainte să se afle la cea mai apropiată orbită a soarelui, devenind similar strălucitor ca și luna plină. O altă cometă mare din 1882, C/1882 R1, a fost și mai impresionantă. A avut o luminozitate de 100 ori mai mare decât luna plină și a strălucit timp de câteva luni.

Deja știm că toate cometele strălucitoare din ultimele două milenii - cometele care se apropie foarte aproape de soare, din grupul Kreutz - au o origine comună. În trecut (probabil în secolul al III-lea sau al IV-lea), un nucleu uriaș de cometă cu un diametru de peste 100 km s-a apropiat periculos de mult de Soare. După ce a trecut de ea, s-a rupt în două bucăți mari, proces care a format și câteva minore.

Câteva sute de ani mai târziu, în secolul al III-lea, aceste bucăți s-au întors. Rapoartele din anul 363 indică faptul că au fost prezente mai multe comete simultane pe cer, chiar și ziua. Bucățile care s-au întors s-au destrămat în fragmente și mai mici.

În secolul al XI-lea, cele două bucăți mari au trecut din nou pe lângă Soare, iar în 1106 și 1138 au fost adăugate la lista marilor comete. Bucățile s-au destrămat din nou, iar rezultatul a fost o serie de comete noi. Astăzi, familia Kreutz include multe comete mai mici care sunt susceptibile să se destrame aproape de Soare, dar are încă elemente mai mari care oferă generează priveliști fantastice.

Observatorul Solar și Heliosferic (SOHO) al NASA a detectat mii de fragmente Kreutz în ultimii ani - mici aisberguri de 1-10 metrii. Fragmentele mai mari sunt mult mai rare. Ultima cometă Kreutz mai mare a fost observată în 2011. Aceasta, la fel ca multe alte comete, a fost descoperită de astronomul australian Terry Lovejoy, dar fragmentul a suferit destul de mult apropierea de Soare, devenind la fel de strălucitor ca Venus la sfârșitul lunii Decembrie 2011.

Astronomul ceho-american Zdeněk Sekanina prezice că ne putem aștepta la două comete mari și spectaculoase în următoarele decenii, dintre care una ar putea ajunge în următorii ani. Aceasta din urmă este sora marilor comete din 1965 și 1882, și ar putea fi un fragment al cometei văzute de observatorii chinezi în 1138.

Dar despre ce este borba în cazul lui C/2026 A1 (MAPS)? Urmează orbita Kreutz pentru. La momentul descoperirii sale, aceasta se afla mai departe de Soare decât orice altă cometă descoperită anterior. Datorită faptului că o cometă mică și încă neafectată de vânt solar este aproape invizibilă, mai ales la distanța detectată, indică că ar fi un fragment major, deși tehnologia s-a dezvoltat foarte mult în 70 ani. Oricum ar fi, miezul se pare că este similar de mare ca Ikeya-Seki. Pe moment se află în faza de a deveni mai strălucitor.

Este prea devreme pentru a spune la ce să ne așteptăm de la noua cometă. Dacă supraviețuiește apropierii de Soare, ar putea fi o priveliște spectaculoasă. Dacă rămâne întreagă, ar putea fi suficient de strălucitoare pentru a fi vizibilă și ziua. Dar chiar dacă acest lucru nu se întâmplă, ar putea fi suficient de spectaculoasă pe timp de noapte, iar SOHO și alți sateliți o vor urmărea avid.

Orbita sa, ca a tuturor cometelor Kreutz, o va face mai ușor de observat din emisfera sudică. Din emisfera nordică veți fi norocoși să o observați câteva minute la orizont, după apusul soarelui, privind spre vest. Dacă cometa supraviețuiește apropierii, dar se sparge aproape de Soare, va deveni brusc și neașteptat de strălucitoare, dar va fi prea aproape de Soare pentru a fi detectată în spatele emisiei acestuia, cu excepția cazului în care SOHO, un satelit care orbitează soarele, o poate surprinde în mod optim. Dezintegrarea târzie ar fi un scenariu mult mai spectaculos.