K2-18b revine în actualitate datorită unor noi cercetări care infirmă o afirmație criticată din Aprilie, conform căreia cercetătorii de la Universitatea Cambridge au detectat semne activitate biologică în lumina care se filtrează prin atmosfera exoplanetei. Noile observații efectuate de o echipă terță sugerează contrariul.

Este foarte dificil să se facă afirmații ferme cu privire la ce se află pe planete din alte sisteme solare. Planeta în cauză este o planetă mai mică decât Neptun, cu o rază de 2,6 ori mai mare decât cea a Pământului, care orbitează în zona locuibilă a unei stele pitice roșii aflate la 124 ani lumină. Vestea posibilei semne de viață s-a răspândit rapid în lume, chiar și în ciuda faptului că nu a fost confirmat, și definitiv nu înseamnă extratereștri vii, care respiră și ne fac cu mâna.

Cercetarea privind K2-18b se bazează pe ani de muncă, efectuată deo echipă condusă de Universitatea Cambridge. Experții au raportat prezența sulfurii de dimetil (DMS) și a disulfurii de dimetil (DMDS). Aceste gaze există pe Pământ și sunt produse de microorganisme și fitoplancton, prin urmare, sunt legate de prezența vieții, deci ar indica măcar viață elementară.

Dar asta nu este tot. Experții au susținut că planeta este o lume "hiceană" (un cuvânt format din cuvintele hidrogen și ocean). Ideea este că sub atmosfera de hidrogen se află un vast ocean de apă. Dar nici apa nu a fost confirmată clar, deoarece alte echipe de cercetare au căutat în zadar.

Cea mai nouă cercetare a utilizat datele telescopului spațial James Webb pentru a determina mai precis detaliile planetei. Un studiu confirmă existența unui ocean pe această exoplanetă ciudată, deși nu s-a putut determina dacă atmosfera este densă sau rarefiată. Nu s-au găsit vapori de apă în atmosferă, ceea ce sugerează că are o capcană de gheață eficientă pentru a minimiza evaporarea.

Cu toate acestea, semnele de viață erau sub pragul tipic, iar modelul cercetătorilor sugerează că prezența DMS ar putea fi explicată prin surse care nu au legătură cu viața. Autorii sugerează că ar trebui luate în considerare mai multe molecule în studiile care caută semne de viață. Astronomii studiază planete foarte diferite de a noastră, iar semnalele chimice care par evidente pe Pământ nu înseamnă aceeași lucru.

"Cred că este dificil să detectăm semne indicatoare de viață în atmosferele bogate în hidrogen dacă nu se cunosc încă proprietățile chimice de bază ale acestor gaze, cum ar fi absorbția lor la diferite presiuni", spune Jake Taylor, expert Oxford în atmosferele exoplanetelor.

Deși poate fi puțin dezamăgitor faptul că planeta în cauză pare a fi lipsită de viață, noul studiu dezvăluie o planetă fascinantă, rece, acoperită cu apă, mult mai mare decât Pământul, și care orbitează o stea mult mai slabă decât Soarele în zona sa locuibilă.