O nouă cercetare a găsit dovezi că miezul Pământului și-a schimbat forma. Mai mult, aceste schimbări au avut loc în ultimele două decenii, nu în mii sau milioane ani.
Oricât de mult am studia planeta noastră, ascunde încă extrem de multe mistere. Nu este surprinzător faptul că este foarte dificil să studiem o regiune aflată la mai mult de 5100 kilometri în subteran, în condițiile în care cea mai mare adâncime la care am forat fizic este puțin mai mult de 12km, fiind nevoiți a abandona proiectul din cauza limitei tehnologice și forțele de care ne-am izbit. Miezul se poate studia cel mai ușor măsurând undelor seismice care trec prin Pământ, și a câmpurilor magnetice omniprezente.
Cercetătorii sunt din ce în ce mai eficienți în acest domeniu, și au descoperit unele lucruri surprinzătoare pe parcursul observațiilor. În 2022 o echipă a folosit date colectate în timp ce s-au efectuat experimentele nucleare din anii 1960 și 1970. Descoperind că direcția de rotație a nucleului a fost afectat în raport cu suprafața, și că acesta se rotește mai lent cu o zecime de grad pe an.
"Miezul interior nu este staționar, se mișcă sub picioarele noastre și pare să se balanseze înainte și înapoi cu câțiva kilometrii la fiecare șase ani", a declarat John E. Vidale, profesor al științelor pământului la USC, într-un comunicat de presă din acea vreme. "Una dintre întrebările la care încercăm să răspundem este dacă miezul interior se deplasează continuu sau dacă este mai ancorat mai permanent de straturi le adiacente pe termen lung".
Studiile ulterioare au găsit dovezi suplimentare că rotația nucleului în raport cu restul Pământului a încetinit începând cu anul 2010. În noua lor cercetare, Vidale și echipa sa au investigat acest lucru prin urmărirea schimbărilor în undele seismice. "Studii recente au confirmat că nucleul interior s-a rotit mai repede, iar după câteva decenii mai încet decât restul Pământului. Au analizat undele seismice care au traversat miezul interior, înregistrate de 121 perechi de cutremure din blocurile Eielson (ILAR) și Yellowknife (YKA) din America de Nord între 1991 și 2023 în Insulele Sandwich de Sud", explică cercetătorii în noul lor studiu.
Au examinat un total de 168 de cutremure recurente care au avut loc înainte și după ce miezul a revenit la poziția sa inițială. Rezultatele sugerează că o parte din variația undelor seismice s-a datorat schimbărilor în forma nucleului. "Cea mai probabilă explicație pentru schimbările observate este suprafeței a nucleului și a deformării părții interne vâscoase prin frecarea cu nucleul exterior, cât și de topografia dintre mantaua și nucleu", scriu cercetătorii.
