Ca reprezentant al mamiferelor, cheltuim destul de mult timp și bani pentru a împiedica ca părul nostru să devină îmbibat în grăsimi. Pentru urșii polari însă, o blană încărcată la refuz cu grăsimi este cheia supraviețuirii, deoarece ajută la prevenirea lipirii gheții de pielea lor, cauzând leziuni foarte periculoase, relatează cercetătorii într-un studiu publicat în revista Science Advances. Cercetarea ar putea inspira într-o zi dezvoltarea unor materiale de degivrare noi, mai ecologice, pentru fabricarea schiurilor și pentru industria aerospațială.
În Arctica, urșii polari își mențin căldura datorită straturilor groase de grăsime și blană. Această izolare înseamnă că temperatura blănii lor este adaptată la mediul rece. Acest lucru, la rândul său, ar putea duce la acumularea de gheață în blană, ceea ce ar fi problematic și în timpul vânatului, deoarece prea multă gheață ar fi zgomotoasă. (Vânătorii inuiți poartă și ele haine din piele de urs polar, parțial pentru a se deplasa în liniște pe gheață.) Însă din anumite motive, gheața nu se acumulează pe pielea urșilor, dar până acum nimeni nu a știut de ce.
Bodil Holst, fizician la Universitatea din Bergen, a crezut inițial că efectul de dezghețare ar putea fi legat de structura blănii urșilor. Dar o examinare microscopică a arătat că aceasta era foarte asemănătoare cu părul uman, așa că a început să cerceteze uleiurile din blană.
Holst a colaborat cu Julian Carolan, chimist la Trinity College Dublin, pentru a testa diferite mostre de păr, și a vedea cât de bine aderă gheața și apa la blana ursului. Carolan a comparat blana de urs polar cu straturile de fluorocarbon care reduc frecția și sunt utilizate în schiuri, dar are asemănări și cu părul uman, care conține propriile uleiuri naturale. Unele mostre de păr au fost pre-spălate pentru a compara performanța părului spălat cu cea a părului uleios.
Cercetătorii au înghețat bucăți de gheață deasupra materialelor de testare și au analizat forța necesară pentru a le desprinde. Performanța blănii nespălate de urs polar a fost similară cu cea a materialelor din fluorocarbon, gheața fiind detașată cu ușurință de fiecare. însă forța necesară pentru a separa gheața de pe blana spălată a fost de aproape patru ori mai mare. De asemenea, echipa a constatat că părul uman, deși la fel de uleios, a fost mai puțin eficient decât blana de urs polar.
Prin urmare, rezultatele sugerează că urșii polari sunt diferiți de alte animale care trăiesc în frig, cum ar fi pinguinii, ale căror proprietăți de dezghețare provin din structura penelor, o surpriză pentru cercetători. Echipa speră că rezultatele lor ar putea conduce la dezvoltarea unor tehnologii de degivrare mai ecologice. De exemplu, glicerolul și ceara din pielea ursului ar putea fi utilizate pentru a crea straturi noi care promit o alunecare mai bună și alte tipuri de suprafețe similare, în locul substanțelor chimice sintetice adesea toxice și poluante utilizate în prezent.
