Procesorul Intel i386 a adus progrese uriașe și noi posibilități, săptămâna curentă sărbătorește cea de-a 40-a aniversare. Deși acest procesor nu mai relevant, colecționarii, entuziaștii, și muzeele le păstrează doar, dar schimbările arhitecturale pe care le-a introdus sunt încă folosite ca bazele tehnologie moderne.
Intel 80386 este important și pentru că a fost procesorul care a pus bazele setului de instrucțiuni IA-32, devenind efectiv primul procesor pe 32 biți. Primele eșantioane au fost produse în Octombrie 1985 pentru a fi utilizate de stațiile de lucru pentru dezvoltare software, iar producția de masă a început în Iunie 1986, oferind posibilitatea de a se migra de la procesoare i286 doar printr-un schimb - era pentru prima dată când se făcea acest lucru, un proces simplu și rapid. Procesorul a apărut inițial ca 80386, și a fost construit cu un total de 275 000 tranzistori, tactate la 16 MHz, dar versiunile ulterioare puteau funcționa și la 40 MHz. Procesorul, a introdus registre de uz general pe 32 biți, era capabil să acceseze până la 4 GB spațiu de adresare a memoriei, dar mai important, oferea mod protejat, precum și mod 8086 virtual.
MMU (Memory Management Unit) era prezent pe ea, ceea ce împreună cu suportul pe 32 biți și controlul memoriei pe bază de paginare, a deschis calea pentru multitasking real, și memorie virtuală. Microsoft a organizat chiar și o demonstrație specială folosind procesorul, în care mai multe sisteme de operare DOS rulau în paralel, fiecare ca propria sa mașină virtuală. Această inovație a fost prezentă și în lansarea Windows 3.0 sub 386 Enhanced Mode.
Procesorul i386 în sine a fost oferit inițial pentru IBM, dar IBM a refuzat oferta, rezultând că Compaq a produs primele PC-uri i386 exclusiv pentru companie, datorită unui parteneriat cu Intel și rolului activ jucat de inginerii Compaq în dezvoltarea lor. DeskPro i381 a fost lansat în Septembrie 1986, cu aproape un an înainte de sosirea soluțiilor proprii ale IBM, și avea un preț foarte ridicat, de 6499 dolari.
i386 a reprezentat o piatră de hotar nu numai în sistemele de operare Windows, ci și în istoria sistemelor de operare Linux, deoarece Linus Torvalds a scris primul kernel Linux pentru hardware-ul 386 AT. Crearea sistemului de operare Unix a fost și ea posibilă datorită inovațiilor i386, în parte prin gestionarea memoriei de paginare și în parte prin modul proprietar în care i386 a fost utilizat. Suportul pentru i386 a fost prezent în nucleul Linux pentru o perioadă destul de lungă, până în 2012, când a fost considerat suficient de demodat ca să fie eliminat treptat.
Procesorul i386 în sine a fost în producție pentru o perioadă destul de lungă, până în 2007, iar succesorul său a fost i486, care a fost introdus în 1989. Setul de instrucțiuni IA-32 a dominat apoi Windows și majoritatea distribuțiilor Linux pentru o perioadă foarte lungă de timp, până în anii 2010, când au apărut sistemele pe 64 biți.
Prin urmare, i386 a fost un procesor extrem de important în istoria computerelor personale, departe de a fi doar un i286 mai rapid, deoarece a oferit oportunitatea de a introduce inovații care nu fuseseră văzute până atunci. Tehnologiile i386 sunt încă utilizate în emulatoare, mașini virtuale și medii de pornire tradiționale, astfel încât arhitectura sa este durabilă, chiar dacă cipul în sine nu mai este relevant sau folosit.
