Inițiativa Stop Killing Games a făcut progrese importante. Se pare că inițiativa lui Ross Scott a rezonat cu mulți utilizatori, chiar și cu membrii Parlamentul European. Ca urmare, modul în care sunt tratați jocurile abandonate ar putea fi schimbat în viitorul apropiat.
Cazul, una dintre cele mai suportate din istoria uniunii europene, evoluează tot timpul, dar mai nou a primit un impuls major. Se pare că UE ia în considerare integrarea unor legi noi în acest sens, direct în Digital Fairness Act. Potrivit lui Ross și mai multor experți juridici, editorii nu numai că procedează incorect, încalcă în mod regulat direcțiile UE, dar au dezvoltat sisteme de lungire a cazurilor la nesfârșit, evitând amenzi. Însă o poziție fermă în acest sens ar putea pune capă acestor practici, mai precis, integrarea deciziilor în legi concrete de bază.
În plus, se creează mai multe entități menite să vâneze pe cei care abuzează de utilizatori și protejează drepturile jucătorilor. Acestea ar avea capabilitate de lobby și în SUA. Prima conferință de presă live a SKG a avut loc deja în Parlamentul European. Pe Twitch se puteau pune întrebări în direct pentru avocații și experți din spatele Stop Killing Games, cât și reprezentați de la mai mulți deputați europeni în domeniul drepturilor de autor, și dezvoltatori de jocuri.
Au declarat că sprijinul pentru inițiativa Stop Killing Games este în creștere. Ei cred că este important ca jucătorii să nu se lase bătuți și să bombardeze reprezentanții lor cu cu cereri valide, doar așa pot accelera procesul.
Majoritatea celor prezenți au fost de acord că ar trebui să lupte pentru un drept care a fost deja considerat fundamental acum 30 ani.
În trecut era ceva de negândit ca un joc să nu rămână funcțional după terminarea suportului său. Un exemplu clar este de exemplu Quake, care funcționează și în prezent, dacă este nevoie chiar și online. În schimb, s-a lăsat frâu liber pieței, care a creat deliberat situații în care jocurile video nu pot funcționa dacă nu sunt suportate, și nu au mecanisme de urgență care le fac funcționale și în privat dacă este necesar, sau cel mult după ce suportul se termină.
Deși editorii se opun, mai mult ca sigur din motive de profit și risc, care defapt sunt mitigabile printr-o abordare pozitivă, avocații spun că dezvoltatorii defapt nu pierd dreptul asupra IP-ului lor la sfârșitul suportului și nici nu sunt responsabili pentru mesajele care apar în chat. În plus, Termenii impuși pe jucători nu pot fi deasupra legilor UE, deci nu au drept de a opri folosirea jocurilor sau a distruge suportul pentru ele ca să devină nefolosibile. Mai mult, nu pot șterge jocurile automat de pe dispozitivele utilizatorilor, și definitiv nu au drept să ordone ștergerea lor de jucători.
Susțin că industria jocurilor cheltuiește mult mai mulți bani pe campanii de lobby pentru a ataca inițiativa Stop Killing Games decât ar costa punerea jocurilor pe picioare proprii.
Se speră că inițiativa va motiva și alte regiuni să urmeze procesul într-o anumită formă. Ceea ce este sigur este că dacă Rezultatul inițiativei Stop Killing Games devine lege, dezvoltatorii de jocuri vor trebui să se conformeze, nu mai pot apela la trucuri legale să prelungească procese sau să se eschiveze, minimul acceptabil fiind crearea de mecanisme de a rula un joc pe server propriu după încheierrea suportului.
