"Enceladus este singurul loc în care avem acces la apă oceanică", a declarat purtătorul de cuvânt al ESA, Jörn Helbert. Luna înghețată a lui Saturn este cel mai bun loc din sistemul solar pentru a căuta viață dincolo de Pământ, spun experții. Nu se știe încă dacă acest loc îndepărtat este într-adevăr locuibil într-o formă detectabilă de noi, dar are câteva detalii care dau speranțe cercetătorilor. Din acc est motiv, este foarte interesant faptul că Agenția Spațială Europeană (ESA) planifică o misiune unică spre ea.

O țintă ideală

Enceladus este mai mică decât Luna, și abia are atmosferă. Însă comoara este ascunsă sub suprafața sa înghețată, sub forma unui ocean lichid. Observațiile misiunii Cassini nu numai că au demonstrat acest lucru, dar au dezvăluit și semne de activitate geotermală, și procese chimice interesante. Sonda spațială Cassini a reușit să afle aceste detalii pentru că luna are mai multe puncte unde eliberează vapori în spațiu, în special la polul sudic. Sonda pur și simplu a zburat prin norii erupțiilor, colectând mostre care le-a și analizat local.

ESA și-a ținut recent reuniunea anuală în Germania, în cadrul căreia au fost luate decizii importante pentru următorii trei ani. A fost adoptat un buget și au fost stabilite prioritățile care vor defini strategia ESA pentru viitor. Printre misiunile adoptate se numără o vizită pe Enceladus, ca parte a strategiei Voyage 2050.

Planul este ambițios. Este vorba despre o misiune dublă susținută cu surse de energie solară, și constă dint-un modul care va sta în orbita lunii funcționând ca un transmițător, și un modul de aterizare. Acestea vor fi lansate separat, și se vor uni în drum spre lună.

Datorită acestor gheizere, experții pot explora direct oceanul, și pot descoperi ce se află în interior, fără a fi nevoiți să foreze prin kilometrii de gheață.

Includerea misiunii în strategia actuală arată că ESA ia planul în serios. Din cauza pozițiilor orbitale, cel mai bun moment pentru a ajunge la suprafața lui Enceladus este 2052, astfel încât modulul de aterizare va fi operațional timp de o lună. În această perioadă, luna înghețată va primi relativ mai multă lumină solară și mai puține întreruperi. Această fereastră înseamnă că navele se pot lansa doar în anii 2040, dar lucrările vor începe deja. Planul final trebuie aprobat oficial până în 2034.

Vânătoare de planete și comete

Misiunea către Enceladus este interesantă, dar nu este nici pe departe singura. Flota actuală de observatoare spațiale a ESA include sonda solară Solar Orbiter, care va furniza primele imagini provenite de la polurile solare, Euclid, care va studia universul întunecat, BepiColombo, care se îndreaptă spre Mercur, Juice, care se îndreaptă spre Jupiter, PROBA-3, care produce eclipse solare "la cerere", și CHEOPS, care studiază exoplanetele cunoscute din jurul stelelor luminoase din apropiere.

Acestor misiuni li se vor alătura alte sonde și telescoape în anii următori. PLATO va fi lansată anul viitor, și ARIEL în 2029, care ar putea adăuga un număr considerabil de exoplanete asemănătoare Pământului la universul cunoscut, și ar putea furniza informații importante privind proprietățile lor atmosferice. Iar EnVision va fi lansată spre Venus la începutul deceniului viitor, și se așteaptă să ofere cea mai completă imagine a "geamănului vicios" al Pământului.

Pentru fanii cometelor imaculate, sau ai obiectelor interstelare precum 3I/ATLAS, poate fi interesantă și misiunea Comet Interceptor, care așteaptă doar următoarea vizită similară. ESA intenționează să își sporească prezența pe Marte cu roverul Rosalind Franklin, care va fi lansat în toamna anului 2028, după mai multe amânări.

- spune astronautul ESA Alexander Gerst.

Materia întunecată

Agenția spațială plănuiește și o explorare mai profundă a universului. NewAthena este un observator cu raze X, și are o rezoluție fără precedent, dar așteptat să primească aprobare finală în 2027. Arrakihs va studia efectele materiei întunecate asupra galaxiilor din apropiere.

- spune Rosemary Coogan, astronaut ESA. "Sunt foarte încântată să o văd. Încă mă consider un astronom în suflet, și am studiat găurile negre în cadrul masteratului meu. Va fi fantastic să vedem rezultatele!"

La mijlocul deceniului următor, ESA va lansa și LISA, care va măsura undele gravitaționale spațiale la frecvențe fără precedent. Acest lucru va permite experților să observe evenimente care nu au mai fost văzute până acum, cum ar fi coliziuni ale unor găuri negre super-grele, binare de pitice albe, și chiar și planete care orbitează în jurul acestora. De asemenea, poate contribui la studiul expansiunii universului cu măsurători independente.

"Este pentru prima dată în mai mult de 10 ani când am reușit să creștem semnificativ bugetul științific. Astfel, în următorii trei ani îl vom crește cu mai mult de 10%, peste inflație. Acest lucru este foarte important, ca și ceea ce facem cu ea: să creăm cele mai incredibile misiuni de observare a universului", a declarat Josef Aschbacher, directorul general al ESA.

În cadrul strategiei, au fost consolidate mai multe planuri. Primul dintre acestea va fi selectat în câteva luni, iar câștigătorul va fi ales din trei finaliști. Acestea sunt M-MATISSE, destinat a studia magnetosfera marțiană, atmosfera și vremea spațială. Un observator al plasmei format din șapte instrumente spațiale pentru a studia magnetosfera Pământului, și THESEUS, care va studia evenimentele tranzitorii de înaltă energie și universul tânăr.

Prin aceste decizii, ESA și-a luat un angajament ferm față de cercetarea științifică spațială cu instrumente supermoderne, și deși va trece ceva timp până când misiunile vor putea începe, răspunsul la una dintre cele mai importante întrebări din știință - dacă suntem singuri în univers - s-ar putea să nu fie atât de departe.