Nu este nici un secret că China face tot posibilul pentru a stimula producția și dezvoltarea de chipuri în țară, statul sprijinind o serie de investiții, iar rezultatele parțiale sunt deja încurajatoare, însă obiectivul pare să fie destul de departe. În Asia, se construiesc noi fabrici într-un ritm extraordinar, în timp ce dezvoltarea următoarei generații de cipuri este în plină desfășurare, dar întârzierile sunt încă destul de mari. Reglementările privind exporturile impuse de guvernul SUA împiedică companiile chineze să aibă acces la echipamente de producție de înaltă tehnologie, deoarece olandezii și japonezii nu pot vinde echipamente de producție moderne companiilor chineze, astfel încât acestea sunt nevoite să își dezvolte propriile tehnologii și să utilizeze echipamentele pe care le pot obține dintr-o sursă sau alta.

Pat Gelsinger al Intel, și-a exprimat punctul de vedere cu privire la situația industriei chineze a chipurilor în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Potrivit acestuia, industria chineză a semiconductorilor este blocată la nivelul de 10 nm - 7 nm din cauza reglementărilor privind exporturile, în timp ce Intel pregătește tehnologiile de 2 nm și 1,5 nm, ceea ce înseamnă că progresul poate continua neîntrerupt.

În China, prin comparație, SMIC se află încă doar la technologia de 7 nm, care poate fi utilizată pentru procesoare de aplicații complexe, de exemplu pentru producția de unități SoC pentru smartphone-uri. Acest lucru plasează compania cu aproximativ 5,5 ani în urma TSMC și Samsung. Pe de altă parte, HLMC, Shanghai Huali Microelectronics Corporation, a început producția pilot cu tehnologia de fabricare FinFET de 14 nm în 2020, ceea ce înseamnă că se află acum la 9-10 ani în urma TSMC.

Atât SMIC, cât și HLMC folosesc echipamente olandeze, japoneze, sud-coreene, taiwaneze și americane pentru a fabrica diverse cipuri, cu materii prime pure provenite din Japonia. În cazul în care nu au acces la acestea, trebuie să își dezvolte propriile echipamente de producție și să producă propriile gaze nobile de înaltă puritate și alte materii prime pentru producție. În prezent, industria chineză a semiconductorilor este cu aproximativ 10 ani în urmă, iar această situație va rămâne probabil așa în viitorul apropiat.

Gelsinger spune că nu este vorba de faptul că China nu continuă să se dezvolte, dar este o piață foarte complexă, totul este legat de toate celelalte. Oglinzile sunt fabricate de Zeiss, echipamentele de producție sunt furnizate de ASML, substanțele chimice și alte materiale pot fi procurate din Japonia, în timp ce măștile pentru iluminare pot proveni de la Intel. Toate acestea împreună ar putea reprezenta un decalaj de 10 ani între industria mondială și cea chineză a semiconductorilor, iar acest decalaj ar putea continua să existe din cauza restricțiilor actuale la export.

Producția de semiconductori este o industrie globală, cu o mulțime de cercetări fundamentale și sute de miliarde de dolari cheltuiți în total de companii pentru cercetare și dezvoltare, astfel încât este un exercițiu complex și costisitor. Dacă China poate face totul pe cont propriu este încă sub semnul întrebării. În cazul în care țara este izolată de toate instrumentele și tehnologiile moderne de producție, companiile locale pot încerca să facă inginerie inversă în ceea ce privește tehnologiile străine și să copieze acele instrumente de producție străine pe care le pot achiziționa cumva, reducând astfel decalajul tehnologic. Procesul nu este ușor și nu este în întregime sustenabil, dar dacă nu există altă opțiune, aceasta va fi soluția.