În ultimele câteva zile, tensiunile economice au crescut destul de mult între SUA și China. Totul a început în Februarie, când a doua administrație Trump a impus un tarif punitiv de 20% pentru produsele din China, iar apoi a majorat acest tarif cu 34% la începutul lunii Aprilie, ajungând la un total de 54%.

Mai întâi a intrat în vigoare un tarif punitiv general de 10%, iar câteva zile mai târziu președintele SUA a dezvăluit un calendar tarifar specific pentru fiecare țară, care a intrat deja în vigoare. China nu a capitulat, și drept răspuns, a anunțat un tarif punitiv de 34 % pentru produsele americane, interzicând în același timp exporturile a 7 metale importante rare, precum și alte măsuri, care par să fi pus gaz pe foc.

Donald Trump a fost indignat de reacția Chinei, așteptându-se ca liderii chinezi, la fel ca celelalte țări care au fost atacate cu aceste tarife, să se așeze cuminte la masa negocierilor pentru a obține condiții mai bune, însă China a luat o măsură îndrăzneață. Ca răspuns, Donald Trump a implementat o creștere cu 50% a tarifului punitiv pentru produsele chinezești, catapultându-l de la 54% la 104%, și părea că mingea era din nou în terenul Chinei, sugerând că Trump va fi nevoit să intre în negocieri.

Răspunsul chinei a fost imediată, a impus o creștere cu 50% a tarifului punitiv pentru produsele americane, de la 34 % la 84 %, începând cu 10 Aprilie 2025, la prânz. Alte țări, cum ar fi Vietnamul, Taiwanul și Japonia, au inițiat discuții cu cea de-a doua administrație Trump, aparent aceasta a fost și intenția administrației americane, dar China nu s-a conformat angajându-se într-un război comercial deschis.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pentru Fox Business că "regretă că chinezii nu doresc să negocieze, deoarece sunt cei mai mari infractori în sistemul comercial internațional". A spus că "China are cea mai dezechilibrată economie din lumea modernă, și crede că această mișcare este o pierdere pentru ei".

Între timp, Comisia tarifară vamală a Consiliului de Stat al Chinei a declarat: "Tarifele americane asupra produselor chinezești reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și intereselor Chinei, o greșeală a administrației americane, un prejudiciu grav adus sistemului comercial multilateral bazat pe reguli și un impact grav asupra stabilității ordinii economice mondiale, un exemplu tipic de protecționism, unilateralism și hărțuire economică".

Potrivit Departamentului de Comerț al SUA, Statele Unite au exportat în China bunuri în valoare de numai 143,5 miliarde dolari, iar importurile s-au ridicat la 438,9 miliarde, ceea ce ridică valoarea totală a schimburilor economice dintre cele două țări la 582,4 miliarde. Escaladarea războiului comercial dintre cele două părți va avea un impact negativ asupra comerțului mondial, în special în sectorul IT și a electronicii, pentru care foarte multe componente sunt fabricate în China. Trebuie adăugat că nivelul tarifelor punitive pentru cipuri și semiconductori individuali va fi stabilit la o dată ulterioară, dar nici cuprul nu va scăpa de povara suplimentară.

Războiul comercial a provocat prăbușirea prețurilor acțiunilor a mai multor companii mari, și piața bursieră a intrat în panică. Prețul acțiunilor Intel a scăzut la minime nemaiîntâlnite în ultimii 16 ani, împreună cu capitalizarea sa bursieră, ceea ce nu este o veste prea bună pentru companie și pentru investitorii săi, chiar și cu veștile interne bune. Între timp, Razer și-a suspendat vânzările de notebook-uri în SUA, iar echipa Framework a luat o decizie similară cu notebook-ul său entry-level, care nu mai poate fi vândut cu profit. Alte companii încearcă să vândă doar stocurile acumulate, Apple de exemplu, a acumulat un stoc de 5 avioane de marfă, care ar trebui să dureze câteva luni - după care ar putea să oprească operațiunile în țara sa proprie.

Ceea ce putem fi siguri este că războiul comercial probabil se va intensifica, în detrimentul consumatorilor, dar cei mai afectați vor fi producătorii - probabil politicienii vor cumpăra acțiunile curente foarte ieftine și vor fi și mai bogați la final, iar populația echivalent mai săracă.