Sonda solară Parker zboară foarte aproape în apropierea stelei noaste, astfel încât să poată observa comportamentul Soarelui dintr-un punct de vedere incredibil, și uneori, capturează de aproape evenimentele solare. Acesta a fost cazu cu imaginea atașată a unei coliziuni coronale.
Erupțiile coronale sunt emisii mari de plasmă care pot provoca furtuni geomagnetice atunci când ajung pe Pământ. Modul în care acestea pot perturba comportamentul normal al vântului solar - fluxul de particule încărcate emise din soare - este reprezentat în filmarea sondei spațiale.
Imaginile luate de camera cu unghi larg a sondei solare, WISPR, indică formarea așa-numitelor instabilități Kelvin-Helmholtz (KHI). Acestea pot fi observate în norii și lichidele din atmosfera Pământului, unde există o diferență de viteză între două suprafețe care se deplasează una pestea cealaltă, ducând la instabilități. Structurile de unde falciforme, care pot fi detectate în atmosferele lui Jupiter și Saturn, pot apărea și în jurul Soarelui, dar echipa de cercetători nu se aștepta să le observe.
"Atunci când am proiectat instrumentul, nu ne așteptam ca structurile KHI să evolueze la o scară suficient de mare pentru a fi observate în imaginile coronale, mai ales în lumina vizibilă din heliosferă", spune Angelos Vourlidas, unul dintre cercetătorii din cadrul proiectului WISPR. "Aceste observații bogate în detalii, arată ce poate face detectorul de înaltă sensibilitate al WISPR din punctele de observație oferite de orbita solară unică a lui Parker", adaugă Mark Linton, cercetător principal al WISPR.
WISPR este singurul instrument de imagistică al lui Parker, dar nu privește niciodată spre Soare. Sonda se află atât de aproape de steaua noastră, încât dacă ar îndrepta camera spre Soare i-ar prăji interiorul. Prin urmare, sonda se uită lateral, dar acest lucru oferă o perspectivă fantastică care va permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine comportamentul ocultațiilor coronale și modul în care acestea afectează vremea spațială din jurul Pământului.
Imaginile au fost realizate în noiembrie 2021, când cel mai apropiat punct al orbitei sondei era mult mai departe de Soare decât este acum. La cea mai recentă apropiere din 30 Martie, sonda a trecut la doar 7,9 milioane de kilometri de Soare, și va trece iar la 30 Iunie și 30 Septembrie. În Noiembrie, sonda se va apropia de Venus, și cu ajutorul gravitației planetei, va fi plasată pe o orbită care o va aduce cu încă un milion de kilometri mai aproape de Soare.
