Legea privind inteligența artificială (AI Act) ar putea fi primul act legislativ important din lumea occidentală care se concentrează pe inteligența artificială. Cu toate acestea, adoptarea sa nu este în întregime ușoară. Politicienii dezbat de ceva timp legislația privind IA, iar acum inițiativa a atins o etapă importantă.
După negocieri și consultări intense, experții au ajuns la un acord provizoriu asupra Legii privind IA.
Legea privind IA a fost introdusă în aprilie 2021 și a suferit numeroase modificări de atunci. Inițial, nu se menționa deloc IA generativă, ceea ce nu este surprinzător, deoarece acest concept a fost pus pe hartă de OpenAI anul trecut, odată cu introducerea ChatGPT. De atunci, tehnologia a devenit cunoscută pe scară largă. Anul curent, Legea privind IA a fost modificată pentru a include reglementări care vor afecta, de exemplu, și sisteme similare cu ChatGPT.
Reglementarea inteligenței artificiale de uz general (GPAI) a fost obiectivul principal, dar în timpul elaborării Legii privind IA s-a afirmat în mod repetat că flexibilitatea a fost unul dintre pilonii elaborării legislației. Includerea IA generativă a demonstrat aceasta chiar înainte ca proiectul de lege să fie prezentat. Legea privind IA va impune criterii stricte pentru tehnologie, cu impact ridicat, iar toate platformele vor trebui să dispună de evaluări adecvate ale riscurilor, de teste amănunțite și de raportarea incidentelor de securitate.
Legea privind IA impune transparență în operațiuni, care acoperă o serie de aspecte. Una dintre cele mai importante este că întreprinderile trebuie să fie clare cu privire la datele pe care le-au folosit în procesele de integrare. Acestea trebuie să ofere o descriere detaliată a resurselor pe care fiecare serviciu de IA s-a bazat în timpul instruirii. Este un aspect foarte sensibil, deoarece companiile sunt reticente în a vorbi despre instruire pe motiv că ar putea pierde poziția pe piață dacă astfel de date ar ieși la iveală.
Legea privind IA va impune ca utilizatorilor să li se ofere posibilitatea de a controla informațiile despre ei. Ar trebui să prevadă o modalitate prin care rezidenții europeni să poată depune plângeri împotriva sistemelor de IA. Există însă multe detalii necunoscute și informații neclare despre Legea privind IA în acest moment, dar este probabil ca anul viitor toate piesele puzzle-ului să se așeze la locul lor. Suntem încrezători că legislația își va atinge într-adevăr scopul.
Actualul acord de compromis vine după un proces maraton de negociere de 38 de ore și trei zile de către legislatori. Anterior au existat zvonuri potrivit cărora acordul ar putea fi amânat până în 2024, dar UE a dorit să avanseze cu legea privind IA în acest an. Nu este ușor să se găsească un teren comun în ceea ce privește marea legea, deoarece este necesar să se creeze un regulament care să nu restricționeze dezvoltarea, să nu reglementeze excesiv piața, dar să protejeze în același timp cetățenii.
De exemplu, IA încrucișată cu identificarea biometrică va fi restricționată, dar nu va fi interzisă cu totul, ceea ce mulți și-ar fi dorit. Oficial, în UE nu va fi posibil să se utilizeze IA pentru a analiza imaginile de pe camerele de supraveghere pentru a urmări cetățenii, dar alte tehnologii ar putea fi luate în considerare, sub rezerva unei supravegheri adecvate. Chiar și după aceea, ar mai putea exista modificări, "diavolul va fi în textul final", a remarcat un legiuitor.
Mai multe companii fac deja un lobby puternic împotriva proiectului, ceea ce nu este surprinzător. OpenAI, de exemplu, încearcă să iasă din orice regim de reglementare global. Există și interese europene în joc, companiile din UE pot fi afectate în mod negativ.
UE intenționează să impună amenzi semnificative companiilor care încalcă Legea privind IA. Pentru încălcări minore, amenda ar putea fi de 7,5 milioane de euro, sau 1,5% din cifra de afaceri anuală globală, iar pentru abuzuri majore, sancțiunea ar putea ajunge la 35 de milioane de euro, sau până la 7% din veniturile totale.
