Recent, au avut loc mai multe "accidente" care au implicat cabluri de comunicații submarine. Aceste cabluri de comunicații conectează de obicei continente sau țări de-a lungul unor coaste diferite, și joacă un rol foarte important în menținerea comunicațiilor globale, motiv pentru care operatorii se implementează cu redundanță, adică mai multe dintre aceste cabluri submarine conectează o regiune în loc de unul singur.
Tocmai datorită acestei redundanțe, incidentul foarte mediatizat din ultimele săptămâni, în care două dintre aceste cabluri de fibră optică aflate la adâncime mare au fost deteriorate, nu a provocat nici o întrerupere notabilă între regiuni. Cu toate acestea, fenomenul nu trebuie ignorat, deoarece, accident sau nu, în cazul unui eventual conflict armat, părțile ar putea lansa un atac țintit asupra componentelor respective al infrastructurii de comunicații, care sunt foarte vulnerabile.
Tocmai din cauza acestor evenimente, conducerea NATO a decis să înființeze o flotă specială de drone a căror sarcină principală va fi monitorizarea zonelor în care trec cablurile de comunicații. Amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem al forțelor aliate însărcinat cu dezvoltarea forțelor și capacităților NATO, a exemplificat procesul ca fiind un sistem de camere CCTV montate pe stâlpii de iluminat publice pentru a ajuta la monitorizarea problemelor din orașe și a înregistra circumstanțele fiecărui incident. Cu ajutorul tehnologiei actuale, acest sistem ar putea fi desfășurat pe mare prin intermediul dronelor, al navelor și balizelor fără pilot, ceea ce ar permite aliaților să supravegheze permanent componentele esențiale ale infrastructurii de comunicații.
Tehnologia nu este nouă, și a fost în curs de dezvoltare de către Flota a cincea a Marinei SUA, începând din 2021. Pentru această activitate de dezvoltare, a fost înființat un grup operativ special numit TF 59, care lucrează la combinarea dronelor și a inteligenței artificiale pentru a crea sisteme de supraveghere eficiente. Ca parte a acestei activități, a fost creat TF 59.1, un grup mai mic în cadrul unității mai mari, care este responsabil pentru testarea și actualizarea sistemelor produse de furnizori, companii care deservesc industria de apărare, pentru a se asigura că dispozitivele sunt pregătite pentru teren.
Potrivit conducerii NATO, echipamente similare platformelor utilizate de Flota a cincea ar putea fi folosite pentru a monitoriza cablurile de comunicații în cauză, dar mai sunt încă multe de făcut în acest sens, iar proiectul se află în faza de pregătire. Întrucât sistemele existente sunt adaptate și desfășurate pentru această sarcină, este foarte probabil ca flota să fie lansată până în Iunie 2025, înaintea următoarei conferințe NATO. Planurile viitoare includ lansarea unei a doua flote secundare subacvatice, tot automate.
Protecția infrastructurii de comunicații este importantă, deoarece în cazul unui posibil conflict armat, unele țări ar ținti imediat rețeaua GPS și infrastructura de comunicații, consierate strategice de importanță maximă, și ar lansa atacuri împotriva componentelor acestora. Perturbarea infrastructurii de comunicații ar putea oferi un avantaj strategic imens, în cazul în care acestea sunt efectuate cu succes. Prin noul proiect, NATO încearcă să anticipeze și să minimizeze șansele ca acest lucru să se întâmple.
Între timp, experții Meta intenționează să instaleze propriile cabluri de fibră optică la mare adâncime, evitând zonele deosebit de tensionate din punct de vedere geopolitice. Cablul de comunicații se va întinde pe aproape 40 000 kilometri, conectând mai multe continente și regiuni.
