Inteligența artificială pătrunde în din ce în ce mai multe domenii, deschizând ușa către multe oportunități noi. În segmentul plăcilor video, rețelele neuronale au fost prezente de ceva timp, cum ar fi cu XeSS de la Intel, DLSS de la Nvidia, sau FSR al AMD.
Desigur, dezvoltatorii de jocuri nu folosesc potențialul AI doar pentru a îmbunătăți experiența vizuală, ci și pentru a echipa NPC-urile cu o inteligență proprie, astfel încât interacțiunea cu ele să fie mai naturală, oferind și interacțiuni afectate de situație, care nu se pot anticipa în avans. În același timp, inteligența artificială poate să îmbunătățească jocul, să fie utilizată pentru antrenarea inamicilor, și poate fi utilă și în mai multe domenii, chiar și în producția de cadre virtuale.
Necesarul de resurse al cadrelor randate în mod clasic de GPU poate fi ameliorat prin tehnologiile de upscaling menționate anterior, prin care GPU-ul produce conținut la o rezoluție mai mică decât cea nativă, iar mecanismele de upscaling bazate pe inteligență artificială îl convertesc apoi la rezoluția nativă, cu o calitate acceptabilă, un singur proces de genul oferind o îmbunătățire de 3-4x dacă rezoluția nativă este de doar 50%.
Neural Rendering însă se implică nu numai în upscaling, ci și în eficientizarea randării originale, ușurând sarcina procesorului grafic și mai mult.
Adăugarea inteligenței artificiale la procesul de randare original este un pas foarte important, și unul care necesită o un sistem important, și anume Cooperative Vector. Ideea din spatele acestei funcții, care ajută inteligența artificială și rasterizarea clasică să lucreze împreună, este de a oferi o barieră informațională între cele două tehnologii, astfel încât inteligența artificială generativă să poată avea o imagine clară a lucrului procesului formării imaginii, cât și unde și cum o poate optimiza. Acest proces permite fiecărei etape afectate să funcționeze mai eficient, să îmbunătățească atât performanța, cât și calitatea imaginii și poate fi combinată cu tehnologiile existente, cum ar fi scalarea bazată pe AI sau chiar ray-tracing.
Pentru a construi pe o bază specială care suportă aceste inovații, echipa Microsoft HLSL (High-Level Shading Langugage) a început deja să lucreze cu diferiți furnizori pentru a se asigura că inovațiile sunt bine adaptate la specificitățile diferitelor arhitecturi hardware și că rulează la performanțe optime. Printre parteneri se numără Nvidia, AMD și Intel, precum și Qualcomm, ceea ce este deosebit de important pentru viitorul platformei Windows on ARM. Această implementare este extrem de importantă, pentru că dacă nu este unificată, fiecare producător de jocuri l-ar implementa proprietar, ducând la divergențe imense afectând tehnologia foarte negativ.
Prin furnizarea unei baze comune și standardizate pentru Neural Rendering, DirectX API va asigura prezența inovației pe toate platformele, exploatând potențialul acceleratoarelor AI disponibile pentru a oferi o experiență vizuală și de joc bună pe toate platformele.
Echipa Microsoft a confirmat că funcția Cooperative Vector va putea utiliza nuclee Tensor de la bordul plăcilor grafice Nvidia GeForce RTX 50 pentru a permite randarea neurală.
Colaborarea este deja în plină desfășurare, dar nu se știe încă când va fi disponibilă și nici ce jocuri vor fi primele care vor profita de potențial. Ceea ce este sigur este că inteligența artificială are un impact din ce în ce mai mare asupra direcției industriei jocurilor și va deschide ușa către multe posibilități noi într-un viitor nu prea îndepărtat.
