Dintre creaturile zburătoare, libelulele sunt printre cele mai bune acrobate, capabile să efectueze manevre aeriene uimitoare pentru a-și găsi perechea sau pentru a prinde prada în aer. O echipă de cercetători a documentat recent una dintre cascadoriile lor speciale, pe care insectele o efectuează la viteze la care ochiul uman nu le poate observa.
După cum relatează echipa de bioingineri, libelulele se scufundă în apă la fiecare câteva minute pe timp de caniculă, și când decolează din nou, se clatină în mod repetat înainte să se ridice. Acest comportament este conceput pentru a se usca. Libelulele pot fi văzute deasupra lacurilor din întreaga lume, dar sunt deosebit de răspândite în climatele calde, tropicale. În Taiwan sunt zone unde există mai mult de o duzină de specii în proximitate foarte mică, chiar și în jurul suprafețelor de apă de câteva metrii. Masculii libelulelor sunt teritoriali, protejând o parte din propriul iaz, oferind protecție pentru ouăle femelelor.
Huai-Ti Lin, bioinginer la Imperial College of London, a văzut pentru prima dată insectele scufundându-se în apă în Taiwan, și a început de curând să investigheze fenomenul. În urmă cu doi ani, el și colegii săi au instalat camere foarte rapide pentru a înregistra mișcarea insectelor, reușind să obțină informații despre 10 specii distincte. Observațiile lor arată că libelula plonjează în apă în medie o dată la 10 minute. Odată ce se ridică, începe să se rostogolească în aer pentru a scăpa de apă. Ea face acest lucru la viteze de până la 2 000 rotații pe minut (pentru comparație, viteza maximă a unei mașini de spălat rapide este de 1 600 rotații pe minut când uscă hainele). Din cunoștințele experților, aceasta este de departe cea mai rapidă manevră aeriană înregistrată vreodată.
Pentru a afla de ce și cum reușesc aceste insecte să efectueze aceste manevre, mai ales că au un corp aparent fragil, Lin și colegii săi au introdus senzori subțiri, sensibili la temperatură, în mușchii mai multor libelule. Apoi au încălzit insectele cu o lampă termică, și le-au analizat mișcările în detaliu. Conform experților, mușchii care acționează aripile libelulei ating rapid temperaturi care afectează funcționarea acestora, și după un timp cedează. Scufundarea regulată în apă previne această supraîncălzire. O libelulă aflată la umbră se răcește în 5-10 minute, dar folosind apa, temperatura sa revine la normal în aproximativ 90 secunde.
Rostogolirea pare a fi rezultatul mișcării cozii libelulei pentru a scăpa de excesul de apă. Când animalul își mișcă coada înapoi, se rostogolește înainte. Pentru a se asigura că cercetătorii înțeleg ce se întâmplă, aceștia au recreat comportamentul folosind modele sintetice de libelule. Acest lucru le-a permis să reproducă mișcarea și să o studieze mai în detaliu.
Această metodă de răcire este foarte riscantă, aproximativ una din patru libelule ajungând să se înnece, spun experții. Dar dacă insectele decid să se răcorească la umbră, pot pierde rapid controlul asupra teritoriului lor, astfel încât răcirea eficientă și localizată merită riscul. Rezultatele arată și cât de mare este problema supraîncălzirii în rândul insectelor care zboară aproape toată ziua, care sugerează că scufundarea în apă și aplecarea pentru a se "roti" ar putea fi comportamente foarte vechi.
