Jeff Bezos a vorbit recent despre un subiect foarte interesant, centrele de date asamblate în spațiu, la Italian Tech Week din Italia - Torino, informează Reuters. În multe privințe, centrele de date ar putea fi mai eficiente în spațiu, pe orbita joasă a Pământului, unde energia solară este întotdeauna disponibilă, iar răcirea ar putea fi mai ușor de asigurat decât pe Pământ, deși acest lucru ar necesita o serie de descoperiri tehnologice care sunt încă doar vise inginerești.
Fondatorul Amazon și Blue Origin consideră că va fi nevoie de aproximativ 10 ani pentru a construi centre de date în spațiu, dar crede că timpul de dezvoltare nu va fi mai mare de 20, ceea ce înseamnă că proiectarea centrelor de date de câțiva gigawați și dezvoltarea tehnologiilor pentru lansarea acestora ar putea începe în curând. Jeff Bezos a reflectat asupra acestui aspect într-o conversație cu John Elkann, președintele Ferrari.
Febra globală a inteligenței artificiale face din ce în ce mai dificilă alimentarea și răcirea centrelor de date cu inteligență artificială, introducând provocări imense să deservească eficient și adecvat un centru de date mare, iar acest lucru va deveni și mai dificil în viitor. Acesta este motivul pentru care dezvoltatorii iau în considerare soluții specializate, cum ar fi centre de date subacvatice și pe nave, iar alții construiesc centre noi de date în climate reci din țările nordice.
Potrivit lui Jeff Bezos, spațiul ar fi o alegere mai bună, deoarece are aces la energie solară infinită și constantă, astfel încât fermele solare mari pot alimenta eficient centrele de date. În același timp, temperatura este destul de extremă la umbră atingând -270 grade Celsius, maximul fiind de -120, ceea ce poate fi ideal pentru răcire.
Acest lucru sună foarte bine în teorie, dar implementarea tehnică este departe de a fi simplă. În timp ce o fermă solară mare poate alimenta o fermă de servere de clasa gigawatt, construirea unui sistem de o asemenea putere necesită o suprafață imensă, ceea ce nu este încă o problemă, dar instalarea mai multor panouri reprezintă un cost uriaș. Puterea solară disponibilă pe metru pătrat este de aproximativ 1366 wați în spațiu, iar eficiența cea mai ridicată este de 35%. În mod ideal, se pot utiliza aproximativ 300-410 W pe metru pătrat, după deducerea diferitelor pierderi, ceea ce înseamnă că este nevoie de o suprafață cuprinsă între 2,4 milioane și 3,3 milioane metrii pătrați pentru un gigawatt. O astfel de rețea cântărește între 9 000 și 112 250 tone, și aceasta este doar greutatea panourilor solare, fără a include greutatea structurii de montare, a cablurilor, și a sistemelor RCS, plus combustibilul aferent.
Această cantitate uriașă de material este prohibitiv actual, și chiar și SpaceX ar avea dificultăți dacă s-ar concentra doar pe ea. Racheta Falcon Heavy a SpaceX, poate fi lansată cu o sarcină utilă maximă de 64 tone. La eficiență maximă, lansarea unui kilogram ar costa 1 524 dolari, însă estimările mai optimiste plasează costul real la aproximativ 2 000, ceea ce ar însemna un cost de peste 25 miliarde, pentru mai mult 150 lansări, și asta doar pentru panourile solare.
Serverele AI ar avea și ele o masă imensă, zeci de mii de tone. Răcirea ar putea fi făcută prin radiatoare masive în sine uriașe, doar ele fiind de milioane metrii pătrați. Spațiul este mare, nu ar deveni o problemă dacă ar "încăpea", dar aici este o problemă și mai mare. Spațiul este aproape un vid. Căldura nu se poate transfera în atmosferă ca și pe pământ, atomii sunt extrem de departe, iar sistemul extrem de ineficient, indicând că va fi nevoie de alte tehnologii mai viabile.
Prin urmare, ideea ar putea fi o pârghie excelentă pentru accelerarea evoluțiilor în această direcție. În prezent, o astfel de investiție necesită progrese masive nu numai în logistică și costuri, ci și în inginerie, deoarece componentele trebuie să fie expediate în loturi mari și asamblate în rutină, automat, la fața locului, ceea ce poate fi o sarcină dificilă în spațiu. Întrebarea este în ce măsură un astfel de proiect este rentabil din punct de vedere economic, luând în considerare avantajele și dezavantajele actuale, nu este deloc dar poate contribui la inovații care o fac ieftin.
