Vânătoarea de aur a ridicat și eliminat civilizații întregi, însă modul în care se formează grăuntele de metal prețios în scoarța terestră, i-a nedumerit mult timp pe cercetători. Un studiu publicat recent în revista Nature Geoscience sugerează că cutremurele pot excita sarcinile electrice din cuarț, permițând particulelor libere de aur să se coaguleze în mase mai mari. Deși vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a explora dacă efectul observat până acum doar în laborator poate crea depozite mari de aur în condiții reale, noul studiu ar putea fi un punct de plecare important pentru această activitate.
Majoritatea formațiunilor mai mari de aur se găsesc în cuarțul din scoarța terestră. Cercetătorii știu de zeci de ani că fluidele hidrotermale bogate în aur se acumulează în aceste cristale de cuarț și se infiltrează în mineral prin miile de fisuri provocate de cutremure. Aceste depozite seismice reprezintă 75% din totalul aurul extras.
Cu toate acestea, aurul nu este o substanță deosebit de solubilă, astfel încât nu se găsește în concentrații ridicate în fluidele hidrotermale. Pentru ca aglomerările mari să se formeze în conformitate cu modelele convenționale de concentrare a particulelor, ar trebui să se acumuleze cantități uriașe de aur într-un singur loc. De exemplu, ar fi nevoie de aproximativ cinci piscine olimpice de fluid hidrotermal pentru a forma o aglomerare de 1 kilogram, dar această cantitate de fluid pur și simplu nu poate încăpea în depozitele de cuarț.
Prin urmare, modul în care aceste particule de aur încep să se lipească între ele și să formeze în cele din urmă aglomerări de până la câteva sute de kilograme, i-a nedumerit mult timp pe geologi. Christopher Voisey, geolog la Universitatea Monash, și colegii săi, au bănuit că electricitatea ar putea fi răspunsul. Cuarțul este un material piezoelectric, ceea ce înseamnă că poate forma o sarcină electrică atunci când este supus unui stres mecanic - o proprietate care îl face valoros în ceasuri și dispozitive electronice. Este bine cunoscut faptul că atunci când sunt expuși la electricitate, ionii de aur dintr-un lichid pot câștiga electroni pentru a forma aur solid. Aurul solid poate acționa apoi ca un conductor în câmpul electric al cuarțului, făcând ca ionii de aur din soluție să fie atrași în același loc și în cele din urmă să se combine.
Dar pot cutremurele să inducă suficientă tensiune piezoelectrică în cuarț pentru a declanșa o astfel de reacție? Pentru a testa acest lucru, echipa de cercetare a scufundat cristale de cuarț într-o soluție care conține particule de aur minuscule, care plutesc liber. Apoi au folosit un motor pentru a comprima rapid cristalele de cuarț, iar și iar, imitând frecvența undelor seismice. Voisey și echipa sa au constatat că chiar și un stres moderat asupra cuarțului a dus la o acumulare de aur pe suprafața cristalelor. În timp, aceste acumulări au crescut în aglomerări din ce în ce mai mari. Aurul este un conductor electric, care în sine amplifică reacția electrică, stimulând și mai mult procesul de aglomerare. Următorul pas este observarea procesului sau a urmelor acestuia în depozitele reale, spun experții.
