Un studiu efectuat pe șoareci a arătat că celulele imunitare din piele cauterizează eficient rănile deschise, creând un fel de "pansament" care împiedică răspândirea bacteriilor dăunătoare și a moleculelor străine în jurul leziunii. Cercetarea arată că celulele albe din sânge numite neutrofile formează inele lipicioase, bogate în proteine, în jurul rănilor cutanate. Aceste inele rețin agenții patogeni, asigurându-se că aceștia nu pot pătrunde în rană.
Experții știu de mult timp că neutrofilele duc războaie chimice prin eliberarea de toxine pentru a ucide microorganismele invadatoare, însă un nou studiu publicat recent în revista Nature dezvăluie un rol suplimentar al neutrofilelor, necunoscut anterior, spune Niki Moutsopoulos, imunolog clinic la National Institutes of Health (NIH). Rezultatele arată că neutrofilele sunt active și în vindecarea rănilorm, nu sunt doar arme specializate.
Studiul pune dezvăluie o tactică de apărare necunoscută până acum, pe care sistemul imunitar o folosește pentru a proteja organismul dincolo de uciderea bacteriilor. Spre surprinderea autorilor, neutrofilele previn conflictul înainte de a se angaja într-un război biochimic. Acestea construiesc structuri care separă de corp agenții patogeni înainte de a le ataca, spune coautorul studiului, Andrés Hidalgo, imunolog la Yale Medical School.
Neutrofilele sunt cunoscute pentru faptul că otrăvesc microbii invadatori și îi înghit. Dar aceste strategii provoacă daune colaterale organismului prin uciderea ocazională a celulelor sănătoase, spune Hidalgo. Pentru a investiga dacă neutrofilele au și alte funcții, cercetătorii au examinat mostre de piele, plămâni și intestine de șoareci. Acestea sunt organe care vin în contact cu mediul extern, și sunt căptușite cu straturi protectoare pentru a ajuta la respingerea agenților patogeni și a substanțelor străine. Hidalgo și colegii săi au descoperit că în aceste țesuturi, neutrofilele produc un procent ridicat de colagen și alte proteine care sunt importante în formarea matricei extracelulare, structura scheletică care înconjoară celulele și le conferă structura. În schimb, neutrofilele din sânge nu eliberează colagen.
Pentru a testa dacă aceste celule joacă un rol în menținerea structurii pielii, cercetătorii au creat șoareci cu niveluri neutrofile anormal de scăzute, o afecțiune cunoscută sub numele de neutropenia. Echipa de cercetare a constatat că pielea acestor șoareci avea fibre de colagen mai subțiri decât șoarecii comuni, iar pielea lor era mai fragilă și mai permeabilă. "Consecința a fost că pielea a pierdut din funcționalitatea sa ca o barieră", spune Hidalgo.
Cercetătorii au analizat apoi rolul neutrofilelor producătoare de colagen în vindecarea rănilor. Au înțepat pielea urechilor șoarecilor cu un ac, și au urmărit evoluția rănilor pe parcursul a nouă zile. Ei au observat valul inițial de neutrofile care au ajuns în rană, au eliminat resturile de țesut deteriorate și au murit în 24 ore.
În a doua zi după leziune, a apărut un al doilea val de neutrofile. Aceștia au produs colagen, formând inele detașabile în matricea extracelulară din jurul puncției. Fiecare inel poate avea până la un milimetru în diametru. Este ca un fel de plasture neutrofilic care nu lasă microbii să intre, spune Moutsopoulos.
În a treia zi, cercetătorii au introdus în răni Staphylococcus aureust, o bacterie potențial periculoasă, și au urmărit modul în care aceasta s-a răspândit. La șoarecii cu niveluri normale de neutrofile și inele de colagen intacte, bacteria a rămas în apropierea suprafeței leziunii și nu a pătruns în țesutul de dedesubt. În schimb, la șoarecii cu neutropenie, bacteria s-a răspândit mai adânc și a creat colonii.
Aceste descoperiri deschid căi noi de înțelegere a stărilor de sănătate care rezultă din neutropenie. Persoanele care suferă de neutropenie suferă de răni bucale recurente, ulcere și vindecare întârziată a rănilor, pe care cercetătorii le-au atribuit până acum problemelor imunitare datorită neutrofilelor, spune Moutsopoulos. Cu toate acestea, cele mai recente lucrări arată și o altă funcționalitate pe lângă reglarea inflamatorie, în care nivelurile insuficiente de neutrofile pot contribui la vindecarea inadecvată a rănilor.