Procesoarele destinate răcirii direct-die sunt scalpate, adică capacul (ISH) lipit sau sudat de cipul procesorului este eliminat, pentru a permite așezarea unui bloc special de răcire direct pe procesor, similar metodelor de răcire a procesoarelor vechi. Acest procedeu este obligatoriu pentru cei care fa overclocking extrem, având nevoie de aplicarea răcirii în cel mai optim mod, fără rezistențe adiționale, dar unii o folosesc și pentru sisteme tipice pentru a le rula mai rapid și permanent. Unele firme oferă deja procesoare scalpate și testate, cum ar fi Thermal Grizzly
Rezistența termică cauzată de soluția de lipire și chiar de capac este un detriment față de suprafața în sine a cipului și aplicarea de metal lichid. Acest sistem necesită un bloc de răcire specială și montaj aferent foarte atent fabricat și montat, procesul fiind destul de periculos pentru procesor și dacă se scurge metalul lichid extrem de coroziv și conductor, și pentru sistem.
Un pasionat chinez de hardware care face videoclipuri sub numele octppus a avut idea să scalpeze un procesor high-end Core i9-14900KS din generația anterioară, și în loc să înlocuiască IHS cu un bloc de răcire cu lichid direct-die, a sculptat un bloc compact de răcire din IHS-ul îndepărtat cu ajutorul unui spectator entuziast. IHS-ul modificat cu canale de răcire a primit fitinguri șurube și un capac din acril.
Distribuția lichidului în acest cap nu este prea optimă, nu se poate compara cu microconductele tipice în capurile moderne de calitate, iar dacă temperatura sare prea mult presiunea constantă a pompei nu face față eficient.
Testul a fost făcut cu instrumente rudimentare, rezervorul de lichid era o găleată simplă, iar pompa una ordinară. Acest mediu a rezultat în temperaturi mai mici până la o sarcină de aproximativ 60 W, dar depindea foarte multe de viteza pompei.
Lichidul de răcire a fost de patru ori mai aproape de cip cu această metodă, dar IHS-ul nu a putut distribui căldura în mod uniform din cauza cantității grosolane de material metalic și grosimea sa, ducând la o eficiență exponențial mai scăzută la temperaturi mari.
Acest bloc a fost un experiment care s-a dovedit interesant, deși până acum nu s-a făcut decât un test scurt, iar dacă ar fi implementat într-un mod optim, ar putea rezulta în eficiență impresivă, chiar și la temperaturi produse da 300W.
