Cu aproximativ 400 milioane de ani în urmă - cu mult înainte de apariția primilor dinozauri - s-a descoperit un organism uriaș și ciudat, care se înălța la 8m peste plantele din apropiere. Paleontologii au dezbătut originile acestui gigant în formă de buștean, cunoscut sub numele de Prototaxites, încă de la descoperirea sa din 1859. O coniferă antică, o masă de alge, un covor liverwort sau, așa cum cred mulți paleontologi, ar fi putut fi "Godzilla ciupercilor"?
"Foarte puține lucruri în paleontologie sunt atât de misterioase", spune Anne-Laure Decombeix, paleobotanist la institutul de cercetare botanică AMAP.
Mai nou însă, o echipă de cercetători susține că Prototaxites ar fi putut fi cu totul altceva - ceva mult mai ciudat decât Godzilla. După ce au analizat un specimen nou, extrem de bine conservat, cercetătorii susțin, că compoziția sa chimică și structura celulară nu se poate compara cu cea a ciupercilor, ci mai degrabă cu ceva necunoscut, un organism pluricelular. "Este o ipoteză foarte interesantă, și există argumente bune pentru a o susține", spune Decombeix, cercetător care nu a fost implicat în noul studiu.
Noua fosilă descoperită în scoția, este încastrată într-o formațiune de roci numită Rhynie chert, care s-a format în urmă cu 400 milioane de ani, când zona din ceea ce este acum Marea Britanie se afla în apropierea ecuatorului, și avea izvoare fierbinți. Apele bogate în compuse de silicat provenite din aceste izvoare, au conservat fosile ale multor plante, ciuperci, licheni, artropode și viermi - și o pată cenușie, pestriță, de mărimea unei cutii de conserve. "Nu aveam nici o idee despre ce ar putea fi", spune Alexander Hetherington, paleobotanist la Universitatea din Edinburgh, coautor al noului studiu.
Examinând rămășițele neidentificate la microscop, el a observat o masă de tubuli împletiți, caracteristici mostrelor anterioare al Prototaxites. În ultimele două decenii, unii cercetători au subliniat că aceste tuburi seamănă cu filamentele ciupercilor. Multe dintre fosile au, pete sferice întunecate, motiv pentru care unii cercetători au dedus că Prototaxites erau un organism simbiotic, precum lichenii. Totuși, acestea nu aveau nici o legătură cu ele. În schimb, cred că petele ar putea fi locuri de absorbție a gazelor sau a nutrienților, asemănătoare bronhiilor din plămâni.
Echipa spune că tuburile exclud posibilitatea ca Prototaxites să fi fost ciuperci. Acest lucru se datorează în parte faptului că tuburile se ramifică și fuzionează între ele, ceea ce în mod clar nu este caracteristic ciupercilor, un aspect confirmat și de pereții acestor formațiuni, care amintesc de structura plantelor moderne. "Nu vedem astfel de structuri în cărțile despre ciupercile curente", spune Hetherington.
Urmele de biomolecule din rocă au sugerat că Prototaxites era special. Corentin Loron, un paleontolog din Edinburgh, unul dintre conducătorii studiului, a colectat date spectrometrice de la 87 probe, și a antrenat un algoritm de învățare automată pentru a recunoaște amprentele chimice ale Prototaxites, ciupercilor și altor cinci grupuri de organisme conservate în roci. Algoritmul a identificat în mod fiabil Prototaxites ca fiind o specie aparținând unui alt grup. Testele de laborator au arătat și că ciupercile găsite în roci conțin compuși derivați din descompunerea chitinei și a glucanului, care sunt molecule structurale esențiale ale lor. Acest semnal nu a fost detectat în rămășițele lui Prototaxites.
Hetherington și colegii săi consideră că Prototaxites este o ramură complet necunoscută a formelor de viață pluricelulare, dar care a dispărut complet, și speră că acest rezultat va pune capăt tentativelor de clasificare a fosilei ca precursorul unor organisme curente. "Să admitem că nu știm ce este, iar acest fapt este un pas mare înainte", spune Hetherington. "trecând de acest aspect ne putem îndrepta atenția către întrebările mult mai interesante legate de ecosistem".
